În urma invitațiilor lansate de Președintele A.N.P.C. Horia Miron Constantinescu, la întâlnirea din data de 27.03.2024, organizată la sediul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, din București, Bd. Aviatorilor nr. 72, sector 1, au participat:
- Sebastian Hotca – Vicepreședinte al A.N.P.C.;
- Paul Silviu Anghel – Director General – DGCSPAE din cadrul A.N.P.C.;
- Coman Eduard – Reprezentant A.N.P.C.;
- Banu Cristian – Reprezentant A.N.P.C.;
- Sandu Dumitru Daniel – Reprezentant M.A.D.R.;
- Otilia Bobiș – Reprezentant U.S.A.M.V. Cluj-Napoca;
- Ghiban Oana Maria – Reprezentant Asociația apicolă “Prisaca Teonei”, Husi, jud. Vaslui;
- Ghiban Andrei – Reprezentant Asociația apicolă “Prisaca Teonei”, Husi, jud. Vaslui;
- Coman Răzvan – Reprezentant Asociația Crescătorilor de Albine din România;
- Siceanu Adrian – Reprezentant Societatea Romana de Apiterapie;
- Herța Cosmin – Reprezentant Herța Bio Apicole SRL;
- Dorin Șulea – Reprezentant Fotometric Research Laboratory SRL;
- Roxana Spulber – Reprezentant al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura;
- Teodora Colța – Reprezentant al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultura;
- Marius Ignat – Apicultor Montan;
- Cristina Mateescu – Reprezentant Apimondia;
- Relu Grigoraș – Reprezentant Apicola SRL.
Tematica dezbătută în cadrul întâlnirii a urmărit găsirea unor răspunsuri și soluții în contextul deficienţelor şi neconformităţilor identificate la nivel național în ceea ce priveşte producerea, etichetarea şi comercializarea produselor apicole. În acest context s-au relatat următoarele:
- Otilia Bobiş – Manager calitate Laborator APHIS-DIA Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj: Se cunoaşte rezultatul raportului Comisiei Uniunii Europene “From the hives” derulat în anul 2023, în care au fost recoltate din întreaga Uniune
Europeană un număr de 320 probe de miere, acțiune ce a avut ca scop colectarea informațiilor privind incidența mierii neconforme importate în Uniune. Acest lucru ne priveşte şi pe noi ca şi ţară, deoarece în România intră la ora actuală cantităţi foarte mari de miere din afara spaţiului comunitar (China, Ukraina, Moldova), miere de o calitate îndoielnică. Acest lucru s-a dovedit şi prin acţiunea derulată la nivel European, unde 46% din probele analizate au ridicat suspiciuni în privinţa falsificării. Laboratorul de la Cluj, Autorizat Sanitar-Veterinar şi Acreditat RENAR pe 13 metode de determinare a calităţii mierii şi a altor produse apicole, la ora actuală poate determina calitativ şi cantitativ prezenţa unor clase de antibiotic sau anumiţi parametrii de calitate. În ce priveşte falsificarea cu sirop de zahăr, acest lucru nu se poate realiza în momentul de faţă deoarece metodele de detecţie sunt costisitoare, echipamentele pe care pot fi realizate aceste determinări lipsesc şi, privind la modul general, este foarte greu spre imposibil să detectezi diferite cantităţi de sirop de zahăr în miere şi să determini dacă el a fost adaugat şi cupajat cu miere autentică sau a fost dat ca şi hrană albinelor în perioada de cules.
- Adrian Siceanu – Societatea Română de Apiterapie: Am realizat împreună cu laboratorul de la Cluj diferite experimente în care am hrănit artificial şi în cantitate mare albinele şi după un anumit timp am recoltat “mierea” care a fost produsă de către acestea. Odată ce acel sirop de zahăr a trecut prin guşa albinelor, el a fost “îmbunătăţit” cu enzime, cu coloranţi naturali din polenul cu care a venit în contact și ceea ce am obţinut a fost greu de dovedit că este un fals. Dar prin mai multe tipuri de analize s-ar putea demonstra acest lucru.
- Ghiban Andrei – Apicultor, achizitor: Pe noi ne-ar ajuta foarte mult dacă am putea obţine garanția că trebuie menţionat pe eticheta mierii procentul de miere provenită din afara țării sau a Uniunii Europene. Ca şi apicultori putem spune că mierea noastră nu este primită în magazine mari (supermarket) pentru că nu suntem de accord cu preţul pe care îl primim, iar ca achizitori nu putem achizitiona de la alti apicultori pentru că nu putem realiza contracte de distribuție. Mierea care vine din afara țării ne face concurenţă neloială, chiar dacă există dovezi că nu se poate compara cu mierea produsă la noi în ţară.
- Ghiban Oana – Asociaţia Prisaca Teonei: Noi nu putem să accesăm fonduri pentru consultanţă, pentru organizarea de acţiuni de conştientizare a consumatorilor, că nu tot ce este ieftin este şi bun, iar în cazul mierii cu atât mai mult. O miere de la stupina proprie nu are cum sa iasă la raft cu preţ de 8 – 10 lei, cu cât există la ora actuală în
supermarketuri. Și consumatorul român nu are încă o cultură în privinţa mierii, că este un aliment “viu” , nu doar un îndulcitor. Și noi nu putem concura cu trusturile de presă, televiziuni, care nu sprijină în acest sens apicultorii români.
- Cristina Mateescu – Apimondia: Nu doar consumul de miere cu hidroximetilfurfural crescut sau cu reziduuri de antibiotic este dăunătoare omului, poate duce în timp la rezistenţă la antibioticele pe care orice om trebuie să le ia la un moment dat, dar şi produsele, pentru că nici nu putem numi miere ceea ce există şi se comercializează sub diferite denumiri şi acele produse care conţin zaharuri exogene (zaharuri adăugate de om, care provin din diferite surse) și acelea pot să provoace boli cardiovasculare sau de altă natura. De aceea, ar trebui făcut ceva în privinţa limitării acestor importuri şi mai mult, a permisivităţii ca acestea să fie cupajate, amestecate, cu miere si să fie comercializate tot cu denumirea de miere.
- Roxana Spulber – Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură: Noi nu dispunem de echipamente atât de performante ca şi cele care au fost utilizate în acţiunea Uniunii Europene, dar cu laboratoarele noastre, cu specialiştii şi metodele utilizate, putem să detectăm falsuri, probe neconforme şi să raportăm mai departe organelor de decizie. Doar că aceste analize sunt costisitoare, clienţii nu vor să plătească şi noi de multe ori rămânem cu banii nerecuperaţi, mai ales dacă probele sau analizele ne sunt solicitate de un organism de control şi proba este neconformă.
- Dorin Șulea – Director Fotometric Instruments: Suntem un laborator privat, autorizat şi acreditat pentru detectarea diferitelor neconformităţi la alimente, nu doar miere, care utilizează cromatografia de lichide de înaltă performanţă, gaz cromatografia pentru detectarea prezenței diferitelor clase de antibiotice, diferite tipuri de pesticide, aminoglicozide, dioxine. Deşi suntem foarte bine echipaţi pentru astfel de determinări, nu cred că există în ţară un laborator care să fie dotat cu sistem RMN pentru determinarea falsificărilor cu sirop de zahăr exogen. Aceste echipamente sunt foarte costisitoare, personalul trebuie să fie foarte bine pregătit, iar metodele trebuie să fie validate şi armonizate pentru miere. Dacă metodele utilizate nu sunt validate, nu se pot folosi în instanţă pentru a demonstra ceva, şi mai mult, nu există legislaţie cu privire la limite admise sau până la ce nivel se accepta diferite substanţe în compoziția mierii. În ce priveşte definiția mierii, Directiva europeană 110/2001, Codex alimentarius stabilește clar că se poate numi miere doar “produsul realizat de albine din nectarul florilor sau alte
substanțe dulci, pe care le culege, le depozitează în stup pentru maturare” și la care omul nu trebuie să intervină sau intervenţia să fie minimală (extracție).
În concluzie, cred că ce putem sau trebuie să realizăm în momentul de faţă este să limităm cantitatea de miere din import, să cerem să fie trecută pe etichetă proporția de miere din fiecare ţară, dacă este amestec sau chiar să fie trecut pe etichetă “Cupaj de miere tei” (de exemplu), dacă ea provine din mai multe surse, să se interzică etichetele gata cumpărate, cu valori nutriționale gata trecute şi care sunt aceleaşi indiferent de tipul de miere care este în borcan. Să fie trecut vizibil (nu cu litere microscopice), de unde provine mierea sau chiar să se interzică amestecul. Ideea dlui Siceanu: să existe posibilitatea ca mierea din Ukraina, Moldova, China să fie comercializată ca miere din Ukraina, Moldova, China… la fel ca vinul… pentru că nu exista cupaje de vin din Franţa, Spania, Romania….
Realizarea unor proiecte în care noi laboratoarele să putem demonstra ca există si metode mai simple de detectare a acestor neconformităţi sau dotarea laboratoarelor cu echipamente moderne, pentru că de fiecare dată metodele de falsificare sunt cu doi paşi înaintea metodelor de detectare a falsurilor. Este necesară o îmbunătățire a legislației naționale în vederea protejării apicultorilor români.
Înființarea unui laborator de referință la nivel național care să efectueze analizele pentru mierea importantă din afara UE.
Stabilirea unei cantități maxime ce poate fi importată în funcție de necesarul de consum al populației si de producția anuală autohtonă.
Alinierea produselor apicole importate și în special a mierii la exigențele legislației naționale și încadrarea în limitele parametrilor fizico-chimice prevăzute de legislația românească.
